Flora intestinală, antivirusul natural: Bacteriile care îți protejează sănătatea

Corpul uman e o "mașinărie" biologică atât de complexă, încât nici astăzi, cu toată tehnologia pe care am dezvoltat-o, nu i-am elucidat toate enigmele. Dar ceea ce știm sigur este că "sistemul de operare" cu care "a fost programat" să funcționeze include și un "antivirus" care îl protejează de infecții și boli - sistemul imunitar. Iar în acest mecanism, pe lângă soldații care sar imediat la luptă când detectează o amenințare - anticorpii - acționează și un număr impresionant de... hai să le spunem "civili", care au rolul de a întări securitatea organismului. Milioanele de bacterii și ciuperci prezente în intestin lucrează continuu, ca într-o uzină, iar rolul lor are o legătură directă cu afecțiuni complicate, precum diabetul, obezitatea, depresia și cancerul de colon. Aceasta este flora intestinală și fără ea n-am supraviețui.

Amprenta intestinală

În intestin se găsesc între 300 și 500 de bacterii de mai multe tipuri care conțin aproape două milioane de gene. Împreună cu alte organisme precum ciupercile, acestea formează așa-numitul microbiomul intestinal sau flora intestinală. Asemenea amprentei, flora intestinală a fiecărei persoane este unică - parțial influențată de cea a mamei și de mediul la care un bebeluș a fost expus la naștere, parțial determinată de dietă și de stilul de viață.

Bacteriile trăiesc în simbioză în tot corpul, dar cele mai multe se găsesc în intestin și în colon și joacă un rol important în metabolism, în dispoziția pe care o avem și în întărirea sistemului imunitar.

Legătura dintre flora intestinală și boli

Studiile sugerează că flora intestinală a oamenilor sănătoși diferă de cea a persoanelor bolnave, notează publicația WebMD. Oamenii care se îmbolnăvesc au prea puține sau prea multe bacterii de un anume tip. Sau le lipsește o largă varietate de bacterii, de pildă cele care combat indispozițiile. Cercetătorii au descoperit o legătură între dezechilibrele florei intestinale și unele afecțiuni grave:

Obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile de inimă. Flora intestinală influențează metabolismul, determinând cât de multe calorii preiei din alimente și ce fel de nutrienți îți trebuie. Prea multe bacterii intestinale transformă fibrele în acizi grași, iar asta poate duce la acumularea de grăsimi în ficat, proces numit "sindromul metabolic", o afecțiune care declanșează de regulă diabetul de tip 3, boli cardiovasculare și obezitatea.

Sindromul intestinului iritabil, boala Crohn și colita ulcerativă. Se pare că persoanele care dezvoltă aceste afecțiuni au un nivel mai mic al unor bacterii cu rol antiinflamator. Legătura încă este neclară, dar cercetătorii cred că în aceste cazuri unele bacterii determină în mod greșit organismul să atace intestinul.

Cancerul de colon. Studiile arată că persoanele care suferă de această afecțiune au o floră intestinală diferită de cea a persoanelor sănătoase. De vină ar fi nivelurile mai mari de bacterii care pot provoca boli.Anxietate, depresie și autism. Intestinul este înțesat cu terminații nervoase care comunică cu creierul. Medicii numesc această conexiune "axa intestine-creier". Cercetările par să sugereze o legătură între flora intestinală și afecțiunile sistemului nervos, cum ar fi anxietatea, depresia și autismul.