Time-out-ul poate fi un instrument eficient de disciplină odată ce copilul ajunge la 18 - 24 de luni.

Cu un time-out, copilul este scos din situația respectivă și se poate calma și reflecta. Deci, cum funcționează acestea, și ce capcane ar trebui să eviți?  Când vine vorba de creșterea copiilor și disciplina copiilor și disciplinarea copiilor mici în aceste zile, cele mai multe familii apelează la ceea ce noi numim "time-out-uri".

Cu toate acestea, în ceea ce privește creșterea copiilor, mulți părinți par nesiguri cu privire la modul în care să folosească această tehnică și la  punerea în aplicare a disciplinei copilului, iar unii mărturisesc că "pur și simplu nu funcționează". Iată câteva strategii și sugestii legate de creșterea copiilor pentru a face din time-out-uri un instrument eficient.

Elementele de bază ale time-out-ului

Time-out-ul funcționează pentru copiii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de luni și până la aproximativ 5 ani. Cu toate că fiecare copil este diferit, copiii mai mici de atât nu prea înțeleg ideea, iar copiii mai mari, în general, au nevoie de modalități mai sofisticate de a învăța disciplina și cum să se comporte frumos.

Un time-out este un interval de timp în creșterea copiilor, când copilul este îndepărtat din situația supărătoare sau indepărtat de ispită. Este șansa lui să se calmeze, să reflecte asupra situației, să-și amintească ce se așteaptă de la el și să se organizeze din nou. În cazul în care time-out-ul creează mai multă atenție, energie, supărare sau interacțiune cu părintele sau îngrijitorul, acesta este sortit eșecului.

În timpul unui time-out, copilul nu trebuie să interacționeze cu părintele sau îngrijitorul. Un time-out este menit să fie o formă minoră de izolare care spune, de fapt, "Când faci acest lucru, nu poți fi parte a lucrurilor."

Pentru ca time-out-urile să funcționeze, trebuie să stabilești un tipar al time-out-urilor. Acest lucru necesită o investiție inițială de timp, iar cei mai mulți părinți consideră că aceasta merită. (Dacă ați utilizat time-out-urile fără succes în trecut, investiția initiala de timp va fi mai mare decât în cazul în care nu le-ați folosit înainte. Resetarea așteptărilor unui copil este mai grea decât obținerea rezultatelor de prima dată.)

Set-up-ul

Pune un scaun într-un loc neutru și plictisitor, cum ar fi un colț din living sau o zonă de intrare utilizată rar. Nu-mi place să folosesc camera copilului, deoarece creează asocieri negative cu un loc care ar trebui să îl considere un refugiu sigur. Un dormitor, de asemenea, tinde să conțină prea multe distracții.

Asigurați-vă că locul este departe de "locul crimei" și departe de îngrijitori. Fiind în mijlocul lucrurilor oferă prea multe oportunități pentru a amesteca problema cu comportamentul provocator și tachinarea.

Asigurați-vă că locația pentru time-out este un loc sigur, în cazul în care copilul poate fi lăsat singur, fără supraveghere.

Acțiunea

Dă-i un scurt avertisment: "Ajunge", care este indiciul că un time-out este în cărți. În cazul în care acest lucru nu are un efect, anunță, "Bine, e timpul pentru un time-out." Nimic mai mult. Ridică copilul și așează-l în scaunul de time-out.

Seteaza un temporizator (fie un temporizator de bucătărie sau ceasul de la cuptor, dacă copilul îl poate auzi când se declanșează). Durata ar trebui să fie de aproximativ un minut pentru fiecare an din vârsta copilului. În cazul în care copilul se ridică, pur și simplu așează-l înapoi în scaun și reseteaza cronometrul. Nu spune nimic. Este posibil să trebuiască să repetați asta de o sută de ori înainte de a sta locului pe toată durata. Nu renunţa. Dacă renunti, va fi mai greu data viitoare.

Când timpul se scurge, spune-i "S-a terminat", îmbrățișează-l, și asta e. Nu discuta despre problemă. Dă-i copilului ceva nou de făcut, o alternativă pozitivă la activitatea interzisă. Nici nu menționa ce s-a întâmplat mai devreme.

Capcane comune

Părintele vorbește prea mult. Acest lucru nu face decât să deruteze copilul, să mărească tensiunea și supără pe toată lumea. O simplă declarație a abaterii atunci când infracțiunea este comisă, cum ar fi "Ti-ai lovit din nou sora", urmat de "Este timpul pentru un time-out", este tot ceea ce este necesar. După aceea, tăcerea este de aur.

Time-out-ul rezultă în prea multă atenție. În cazul în care un time-out acordă mai multă atenție copilului decât primește atunci când el se comportă bine, el va continua să atragă atenția cu comportamentul provocator.

Părintele este prea supărat. În cazul în care vă simțiți ca pierdeți controlul, nu veți fi capabil să ajutați copilul să învețe. Ia-ti câteva secunde sau câteva minute pentru a-ți trage sufletul și a te calma. Ați putea chiar să vă doriți voi un time-out, departe de situație, după ce v-ați asigurat că toată lumea este în siguranță. Când v-ați linistit, întorceți-vă la copilul dumneavoastră, precizati motivul pentru time-out și puneți-l și pe el în time-out. Asigurați-vă că folosiți acest scenariu pentru cele mai grave de fapte și nu faceți din asta un obicei.

Circumstanțe speciale

În cazul în care copilul este foarte frenetic sau supărat, el nu va fi capabil să învețe din time-out. În schimb, țineți-l în tăcere (cu fața spre exterior este de obicei mai bine în acest caz), așteptați până când plânsul se transformă în furie mai degraba decât în acțiuni frenetice și apoi începeti time-out-ul.

În cazul în care copilul este bolnav, stresat sau obosit, el va învăța foarte puțin, iar un time-out l-ar  putea epuiza chiar mai mult. În acest caz, trebuie doar să-l indepărtați de problemă și realimentați-l cu orice are nevoie - o îmbrățișare, o gustare, revenire la mașină și departe de un magazin agitat, sau un pui de somn.

Pentru copiii care au trăit o mulțime de separari grave, time-out-urile pot aduce prea multă emoție, care poate oprima posibilitatea de învățare. Se poate vedea acest lucru foarte mult în cazul copiilor aflați în plasament. Pentru acești tineri, este mai bine dacă puneti un scaun în spatele copilului, astfel încât să stați pe spate în spate. Regula "fără să vorbim" rămâne în picioare, cronometrul  încă măsoara durata, iar atenția este încă distrasa - dar copilul nu se simte abandonat.

Copiii care au întârzieri în dezvoltare sau sunt foarte avansați în abilitățile cognitive pot avea nevoie de tratament special și necesită să fie tratați în funcție de vârsta lor de dezvoltare, mai degrabă decât vârsta lor cronologică. De exemplu, un copil de 30 de luni care funcționează ca unul de 10 luni nu poate înțelege cu adevărat time-out-urile.

Vă petreceți toată ziua în time-out-uri? Întreabă-te...

V-ați prioritizat comportamentul pe care doriți să lucrați? Alegeți-vă bătăliile și amintiți-vă că Roma nu a fost construită într-o zi.

Există o situație mai mare, care este mult prea stresanta pentru copil, cum ar fi o grădiniță care este prea exigentă sau are așteptări prea ridicate? Dacă este așa, ia în considerare sa faci o schimbare - o creșă nouă, un babysitter sau un loc de joacă diferit - astfel încât copilul să poată avea succes și să nu explodeze datorită tensiunii acumulate zi de zi.

Îi dai suficientă atenție copilului atunci când el se comportă bine? Sau trebuie să facă vreo bocană pentru a-ți atrage atenția și a începe să interacționezi cu el? O abordare este să îl suprinzi când este cuminte. Acest lucru este dificil pentru că așa cum comportamentul neadecvat evoluează, tendința ta naturală este de a te îndepărta și chiar de încerca să-l eviți. Acest lucru este un aspect normal în a fi părinte. O soluție mai bună ar fi să te așezi pe podea și să te joaci cu el timp de 20 până la 30 de minute în fiecare zi.

Copilul este plictisit și încercarcă să anime lucrurile? Acest lucru este uneori întâlnit în cazul copiilor supra-dotați, care sunt foarte pregătiți pentru grădiniță sau au nevoie de mai multe provocări în viața lor.

Oricare ar fi situația, amintește-ți că bebelușul tău are nevoie de atenția și atingerea ta delicată. Atingerea reprezintă limbajul dragostei care ne face să dezvoltăm o legătură cu bebelușul, dar pielea trebuie protejată perfect pentru a ne bucura din plin de aceste momente unice. Scutecul pe care îl alegeți joacă un rol important în îngrijirea pielii bebelușului. De aceea, Pampers Premium Care a dezvoltat cel mai fin scutec al sau de până acum. Când pielea este protejată perfect, bebelușul va simți doar dragoste.

Noul Pampers Premium Care cu protecţie de 5 stele pentru piele, este făcut din cele mai bune materiale,  fine ca mătasea, ca o mângâiere pe pielea bebelușului. Este dotat cu un strat interior care asigură circulația permanentă a aerului în scutec, pentru ca pielea bebelușului să fie protejată și să poată simți toate mângâierile tale. În plus, benzile laterale elastice te ajută să îți învălui bebelușul cu dragoste.

Pampers știe că un scutec nu trebuie să fie doar fin la atingere, ci și eficient împotriva umezelii și, tocmai de aceea, scutecele Pampers oferă până la 12 ore de protecție împotriva umezelii. Noul Pampers Premium Care este primul și singurul scutec care prezinta inovatia canalelor absorbante Pampers ce ajută la distribuirea uniforma a lichidului pentru protectie impotriva umezelii. Mai mult, indicatorul de umezeală arată când ar trebui schimbat bebelușul, astfel încât să se bucure în continuare de dragostea ta.

Pentru mai multe informaţii, puteţi vizita: www.pampers.ro