De ce eşti pesimistă?
Te-au năpădit gândurile negre? Crezi că nimic bun nu se mai poate întâmpla în viaţa ta? Te-a răpus rutina? Fiecare zi seamănă cu cealaltă? Fiecare dintre noi ne-am întâlnit cu aceste simptome ale depresiei. Trăim într-o lume complicată, plină de provocări şi de stres. Nu e o ruşine să recunoaştem că uneori nu mai facem faţă.
Te-au năpădit gândurile negre? Crezi că nimic bun nu se mai poate întâmpla în viaţa ta? Te-a răpus rutina? Fiecare zi seamănă cu cealaltă? Fiecare dintre noi ne-am întâlnit cu aceste simptome ale depresiei. Trăim într-o lume complicată, plină de provocări şi de stres. Nu e o ruşine să recunoaştem că uneori nu mai facem faţă.Şi cu toate acestea, ai resurse pentru a-ţi îmbunătăţi starea de spirit. În fond, pesimismul are legătură cu proiecţia pe care ţi-o faci despre tine. Tensiunile apar în momentul în care ceea ce ţi-ai imaginat despre persoana ta, despre cariera ta, despre forma ta fizică, nu rimează cu ce se întâmplă în realitate.
Încă din copilărie, părinţii şi bunicii au greşit faţă de tine, prezentându-ţi viitorul ca un ţinut al tuturor posibilităţilor, un ţinut în care lucrurile se întâmplă pur şi simplu fără a fi nevoie şi de efort, de contribuţia personală.
Faptul că nici acasă, nici la şcoală n-am fost învăţate că suntem responsabile pentru cum arată propria viaţă, n-am fost învăţate că e mai important să ne găsim locul în lume şi nu să încercăm să-i schimbăm pe ceilalţi după cum visăm noi. Fericirea şi echilibrul interior au, mai degrabă, legătură cu adaptabilitatea noastră, cu capacitatea noastră de a ne face utile în comunităţile în care evoluăm decât cu aşteptarea şi căutarea la infinit a unei minuni care să ne schimbe fundamental existenţa.
Eşti pesimistă pentru că încă nu ţi-ai găsit locul, încă bâjbâi prin propria ta lume căutând un destin. Dar, de fapt, destinul se clădeşte prin ceea ce faci zi după zi, prin efortul orientat cu răbdare şi consecvenţa înspre propriile tale obiective.